joi, 15 mai 2008

ganduri despre timp....



uneori stau si ma intreb de unde atat plictiseala.... am o viata destul de ocupata(drept fapt nu am mai postat un articol de nush cand) si complicata, as putea adauga. atunci de ce nimic nu pare sa ma fascineze? inainte imi placeau o gramada de lucruri, ma entuziasmam fara motiv chiar, acum nu prea mai am chef de nimic: petrecerile mi se par lipsite de viata, oamenii mi se par stersi(exceptand unele persoane care dupa cateva pahare deja sunt p alte planete), excursiile nu ma mai atrag asa de tare iar prietenii parca spun aceleasi lucruri mereu. e ca si cum de fiecare data cand intorc privirea am un deja vu, de parca lumea s-a oprit si nimeni nu pare sa-si dea seama. si capac peste pupaza in curand voi imbatrani(inca un an) si nici macar nu voi putea sarbatori acest lucru k lumea.


de multe ori profa de romana ne-a spus ca timpul e ca o spirala si de multe ori oamenii se pierd in ea si in loc sa inainteze ei se invart intr-o bucla continua pana cand nu isi mai dau seama de nimic. acum cand ma gandesc la asta imi dau seama ca niciodata nu am intrebat-o daca si cum se poate iesi din aceasta bucla si cat timp dureaza pana nu iti mai dai seama. cred ca atunci mi se parea ridicola ideea aceasta; cum sa te pierzi in bucla, cum sa nu inaintezi cand se intampla mereu atatea lucruri noi si fascinante in jurul nostru? momentan nu mi se mai pare ca se intampla asa de multe lucruri iar cele care au loc nu mi se par fascinante ci mai degraba grotesti, periculoase, alarmante... si ce e mai rau e ca nimeni nu spune nimic....
poate ca nu sunt singura pierduta prin bucle fara speranta de a-mi mai gasi drumul in spirala, poate ca toti suntem in aceeasi situatie, doar ca unii inca nu realizeaza, altii refuza sa vada, iar altii s-au uitat deja pe ei insisi.
draga profa cred ca ai gresit cu aceasta lectie pentru ca eu nu prea mai cred in acea spirala, ci mai degraba cred ca cu totii ne-am pierdut intr-o bucla, doar ca lumea nu realizeaza. iar cei ce cred ca inainteaza aveti grija, cred ca e doar o bresa, ati nimerit doar in bucla altcuiva

5 comentarii:

Anonim spunea...

Si eu care credeam ca am problema asta din cauza ca sunt stresata ca-s a 12-a. Citeam si ma regaseam perfect: lipsa de chef, lipsa de entuziasm. ma simt de parca sunt amortita si nu mai e nimic care sa ma miste. Cred ca am si eu "bucla" mea. Dar cum sa iesim din asta daca fiecare e in bucla lui si habar n-avem cum am intrat acolo? Sau oare suntem toti in aceeasi spirala? Ufff habar n-am. Poate ca e din cauza ca incet-incet uit sa mai fiu copil.

marijuana21 spunea...

poate si asta e un motiv, nu stiu nici eu dar daca descoperi o iesire anunta-ma..

Anonim spunea...

Eu incercam sa descopar daca mai e cineva pierdut in acelasi haos in care sunt si eu. Poate am iesi mai usor impreuna.

Intre timp am facut insa o vizita la dentist care mi-a reorientat prioritatile catre treburi mai "pamantesti". Deja spirala sau gaurile neagre ar fi alternative destul de satisfacatoare (cel putin cat timp nu sunt si stomatologi acolo)

marijuana21 spunea...

:) de acord cu partea cu stomatologii

Anonim spunea...

si cineva destept a spus odata : "ce a mai fost va ma fi, si nimic din ce n-a fost nu se va intampla". chiar cred ca timpul sta pe loc si noi dansam in juru-i...